Lia Savonea’s gang is depressed! The European Union has adopted a new Directive on combating corruption that must be transposed by the member states within two years at most. The EU Act contains express provisions on tougher penalties, increased transparency and limitation periods

d-aia nu mai poate lia

unde au gasit rankingul ala? kovesi spunea ca suntem top 3 justitii pe vremea lui Ciolacu

Găsca Lia este deja multimiliardară în euro
iese la pensie pe 10 vieți cu banii din ȘPĂGI

O sa plătim dea amenzi, AUR o sa spună ca e Ina uniunii ca ne urăște etc

Va scutesc de timp pierdut cu textul, mergeti la concluzie jos.

“Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului [(^(4))](https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ%3AL_202601021&fbclid=IwY2xjawRvq5pleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFTV0NhOEJnUGtOZ3RKdjlzc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHnRLoWCKwL2EEr5bxjIiRsaBXD5LS-rkurVabS0k-x8RhEyt06uG89F3Si98_aem_QMOwDFpUKXk2hrfL3eKjDw#ntr4-L_202601021RO.000101-E0004) stabilește cerințe privind incriminarea corupției în sectorul privat.”

“Prezenta directivă are ca obiectiv incriminarea infracțiunilor de corupție atunci când acestea sunt săvârșite cu intenție. Intenția și cunoașterea pot fi deduse din circumstanțe faptice și obiective. Dat fiind faptul că prezenta directivă prevede norme minime, statele membre pot adopta sau menține norme mai severe în ceea ce privește infracțiunile de corupție. Prezenta directivă se bazează pe cadrul juridic existent și nu ar trebui să fie interpretată ca urmărind slăbirea actualelor norme naționale anticorupție.”

“Deși prezenta directivă respectă pe deplin toate dispozițiile relevante din constituțiile, principiile constituționale și legile naționale, se subliniază că protejarea nejustificată a unor persoane – în special a celor care dețin funcții publice – de răspunderea pentru infracțiunile de corupție ar putea submina încrederea publică într-un mod incompatibil cu obiectivele prezentei directive.”

“Fără a aduce atingere autonomiei lor instituționale și administrative, statele membre ar trebui să dispună de organisme sau structuri organizaționale însărcinate cu prevenirea și combaterea corupției. Statele membre nu sunt obligate să creeze organisme sau structuri organizaționale noi, cum ar fi instanțe specializate, în temeiul prezentei directive, și pot hotărî să încredințeze aceluiași organism sau aceleiași structuri organizaționale atât funcția preventivă, cât și cea represivă, precum și sarcini legate de alte infracțiuni, cum ar fi criminalitatea organizată.”

Pana acum a fost doar click-bait. Acum vine aia grea:

“Pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la răspândirea, caracteristicile și efectele corupției, ar trebui să fie posibil să se ia diverse măsuri, inclusiv în cooperare cu părțile interesate relevante, cum ar fi societatea civilă, mediul academic și mass-media. Astfel de măsuri ar putea include, de exemplu, surse specifice de informare, compilații de publicații și reglementări pertinente, precum și campanii de conștientizare și seminare deschise publicului și într-un limbaj accesibil.”

Deci sa inteleg ca ONG-urile si trusturile de presa o sa conlucreze cu DNA-ul? Pana acum din exemplele date nu e nimic din ce nu se intampla deja.

“Pentru a evita impunitatea pentru infracțiunile de corupție în sectorul public, domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să fie bine definit. În primul rând, conceptul de funcționar public ar trebui să includă și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul organizațiilor internaționale, inclusiv în cadrul instituțiilor, agențiilor și organismelor Uniunii și al instanțelor internaționale. În al doilea rând, întrucât multe entități sau persoane exercită funcții publice fără a deține un mandat oficial, conceptul de funcționar public ar trebui să cuprindă toți funcționarii relevanți numiți, aleși sau angajați pe baza unui contract, care dețin o funcție administrativă sau judecătorească oficială, precum și toate persoanele care furnizează un serviciu public, fiind învestite cu autoritate publică sau aflate sub controlul sau supravegherea unor autorități publice în ceea ce privește desfășurarea unei astfel de funcții de serviciu public, chiar dacă nu dețin un mandat oficial. În sensul prezentei directive, definiția funcționarului public ar trebui să includă și persoanele care îndeplinesc funcții de serviciu public în întreprinderi deținute de stat și în întreprinderi controlate de stat, precum și în cadrul fundațiilor de gestionare a activelor și al întreprinderilor private care îndeplinesc funcții de serviciu public și al persoanelor juridice înființate sau deținute de acestea. Orice persoană care deține o funcție legislativă la nivel național, regional sau local ar trebui să fie asimilată unui funcționar național în sensul prezentei directive, în conformitate cu dreptul intern.”

Hopa! Asta chiar e buna! Deci nu o sa mai vedem ONG-uri din alea unde 80% din buget e dat pe cafea? Firmele de consultata de care vorbea Nicu cum o sa dea afara bugetarii si o sa vina cu ele, pot sa aiba statutul de “functionar public” si ele.

“Prin înalți funcționari ar trebui să se înțeleagă persoane care exercită funcții executive, administrative, legislative sau judiciare esențiale. Astfel de funcții pot include participarea activă la dezvoltarea sau la executarea funcțiilor guvernamentale, la stabilirea și punerea în aplicare a politicilor, la aplicarea legilor, la propunerea sau punerea în aplicare a legislației, la adoptarea și punerea în aplicare a dispozițiilor autorităților locale sau a decretelor normative, la luarea de decizii privind cheltuielile publice și luarea de decizii privind numirea persoanelor în funcții executive, administrative, legislative sau judiciare esențiale, precum și la pronunțarea de hotărâri cu privire la cauze în instanță.”

“Exercitarea ilegală a funcțiilor publice riscă să submineze încrederea publică, statul de drept și echitatea economică și poate cauza prejudicii grave interesului public. Pentru a preveni astfel de prejudicii, statele membre ar trebui să identifice încălcările grave ale legii, fie că este vorba de acțiuni sau omisiuni, fie ambele. Astfel de încălcări grave ar putea include, de exemplu, încălcarea dispozițiilor legislative sau de reglementare menite să garanteze accesul liber și contracte în condiții egale pentru candidați sau aplicarea eronată și deliberată a legii de către judecători sau arbitri. Statele membre ar trebui să poată limita aplicarea infracțiunii de exercitare ilegală a funcțiilor publice la anumite categorii de funcționari publici.”

Deci revenirea la concurs? Asta e oarecum interesanta daca se aplica si la interdictii facute pe motive inventate de institutii.

“La baza corupției stă urmărirea unor foloase necuvenite economice și de altă natură. Pentru a reduce motivația persoanelor fizice și a organizațiilor criminale de a săvârși noi fapte penale și pentru a descuraja persoanele fizice să consimtă să devină proprietari de bunuri prin interpuși, îmbogățirea prin infracțiuni de corupție ar trebui să fie incriminată.”

Asta ar pica si la CEDO, nu doar la CCR daca nu se dovedeste conexiunea.

“Statele membre sunt încurajate să le permită autorităților lor competente să aplice, complementar sau ca alternativă la pedeapsa cu închisoarea, sancțiuni sau măsuri care nu sunt neapărat de natură penală, cum ar fi excluderea de la procedurile de licitație sau interzicerea temporară de a candida la funcții publice.”

In tot codul penal ai “si restrangerea unor drepturi”.

“Deși nu există o obligație de a majora pedepsele, statele membre ar trebui să se asigure că judecătorul sau instanța are posibilitatea de a lua în considerare circumstanțele agravante stabilite în prezenta directivă, astfel cum este pusă în aplicare în dreptul intern, când se pronunță o hotărâre împotriva autorilor infracțiunilor.”

“Parlamentarii și alți funcționari publici pot să beneficieze de imunitate sau de protecție juridică împotriva investigării sau urmăririi penale, care contribuie la consolidarea independenței acestora prin protejarea lor împotriva plângerilor nefondate, în special în ceea ce privește opiniile sau voturile exprimate în cursul exercitării funcțiilor lor.”

CONCLUZIA: Ok-ok, deci tot articolul a fost un click-bait si nu ne spune in efect nimic, ba chiar spune opusul la ce ni se zice.

In esenta asta e decat o reiterare a viziunii CE cu privire la infractiunile de coruptie si nimic mai mult.

La treaba cu termenele de prescriptie e aproape la fel. Puteti sa luati art. 19 din Directiva si sa-l comparati cu [https://lege5.ro/gratuit/gezdmnrzgi/art-154-termenele-de-prescriptie-a-raspunderii-penale-codul-penal?dp=gqytsojugmydk](https://lege5.ro/gratuit/gezdmnrzgi/art-154-termenele-de-prescriptie-a-raspunderii-penale-codul-penal?dp=gqytsojugmydk)

Principalele diferente:

Prescriptia de 8 ani: mai mare de 5 ani -> minim 4 ani (diferenta de peste 1 an)
—//— 5 ani: mai mult de 1 an -> minim 3 ani (legea romana e mai aspra cu 2 ani)
—//— 3 ani: nu avem modificari.

Concluzie: prescriptia de 8 ani se inaspreste de la preste 5, la minim 4.

DAAAR “(3)   Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, statele membre pot stabili un termen de prescripție mai scurt, cu condiția ca termenul respectiv să poată fi întrerupt sau suspendat în cazul anumitor acte.” Termenel se repeta, deci prima concluzie ramane valida.
La termele de prescriere a executarii nu are sens sa mai vorbesc, ca e suficient pentru cele de raspundere penala.