Normal, pentru ce rahat sa iti faci dita casa pe Aviatorilor si sa mergi sa munca ca tot saracu pe 5000 de lei in Sibiu.
Asta pentru ca pierde avionul ala blanao, ca nu m-ar surprinde sa faca 4 curse pe saptamana Buc-Sibiu sa isi tina orele
e_bastard on
Respectabilul Klaus are postul rezervat de 27 de ani?!? La o simpla socoteala, a predat ultima oara cand avea 37 de ani, numai mie mi se pare ca nu ar trebui asa ceva sa fie posibil? Inteleg sa il blochezi un an, doi, pentru chestii legitime (maternitate, etc), dar dupa 5 ani nu ar mai trebui sa fie vreo modalitate legala de a tine un post ocupat.
Ca sa nu mai zic ca era clar de acum 4 ani ca va pleca de la presedintie la varsta pensionarii, de ce nu a renuntat la post cand a fost reales? Sa aiba vechime pe cartea de munca? :))
Basepoate on
Se pare că la Biblioteca Națională s-ar fi descoperit recent o piesă de teatru rămasă până acum necunoscută, 100% apocrifă. Astăzi, pentru prima dată în spațiul public, vă prezentăm **Ghinion**™, piesă într-un singur act de Ion Luca Caragiale.
Personaje:
* Chirieac Trahanis, politician de vază care trăiește din muncă cinstită
* Un jurnalist
*Acțiunea se petrece în 1884 la Mizil, în redacția jurnalului “Răgetul Carpaților”*
Jurnalist: DomnuleTrahanis, câte case aveți, dom’ne?
Trahanis: Câte scrie în declarația de avere.
Jurnalist: Păi spuneți-le!
Trahanis: Citiți-o și veți vedea!
Jurnalist: Păi sunt vreo șase-șapte.
Trahanis: Exact câte scrie acolo!
Jurnalist: Apreciați și dvs. dreptul oricui de a-și pune niște întrebări?
Trahanis: Așa este!
Jurnalist: O întrebare ar fi: cum ați ajuns în posesia lor?
Trahanis: Cumpărându le!
Jurnalist: Cu ce bani?
Trahanis: Cu banii mei!
Jurnalist: Făcuți de unde, domnule?
Trahanis: Făcuți din muncă cinstită!
*(Moment hilar)*
Jurnalist: Ha-ha-ha
Trahanis: Ha-ha-ha
*(Jurnalistul și Trahanis se uită unul la celălalt cu vădită admirație)*
Jurnalist: Ați fost profesor.
Trahanis: Da, am fost și profesor!
Jurnalist: Uneori salariul de profesor abia le permite unora dintre cei ce lucrează în învățământ să trăiască de la o lună la alta
Trahanis: Da, este o mare problemă!
Jurnalist: Și atunci, înțelegeți-i și pe oamenii aceia, profesori, învățători, educatori, când se întreabă uitându-se la dumneavoastră: “Dom’ne, eu de ce n-am reușit ca prin muncă cinstită, ca domnu’ Trahanis, să am 7 case™?”
Trahanis: Ghinion™!
Jurnalist: Au ghinion?!
Trahanis: Eu am ghinion!
Jurnalist: Și ei ce au?
*(Moment de tăcere jenată. Personajele privesc în pământ. Se lasă cortina)*
3 Comments
Normal, pentru ce rahat sa iti faci dita casa pe Aviatorilor si sa mergi sa munca ca tot saracu pe 5000 de lei in Sibiu.
Asta pentru ca pierde avionul ala blanao, ca nu m-ar surprinde sa faca 4 curse pe saptamana Buc-Sibiu sa isi tina orele
Respectabilul Klaus are postul rezervat de 27 de ani?!? La o simpla socoteala, a predat ultima oara cand avea 37 de ani, numai mie mi se pare ca nu ar trebui asa ceva sa fie posibil? Inteleg sa il blochezi un an, doi, pentru chestii legitime (maternitate, etc), dar dupa 5 ani nu ar mai trebui sa fie vreo modalitate legala de a tine un post ocupat.
Ca sa nu mai zic ca era clar de acum 4 ani ca va pleca de la presedintie la varsta pensionarii, de ce nu a renuntat la post cand a fost reales? Sa aiba vechime pe cartea de munca? :))
Se pare că la Biblioteca Națională s-ar fi descoperit recent o piesă de teatru rămasă până acum necunoscută, 100% apocrifă. Astăzi, pentru prima dată în spațiul public, vă prezentăm **Ghinion**™, piesă într-un singur act de Ion Luca Caragiale.
Personaje:
* Chirieac Trahanis, politician de vază care trăiește din muncă cinstită
* Un jurnalist
*Acțiunea se petrece în 1884 la Mizil, în redacția jurnalului “Răgetul Carpaților”*
Jurnalist: DomnuleTrahanis, câte case aveți, dom’ne?
Trahanis: Câte scrie în declarația de avere.
Jurnalist: Păi spuneți-le!
Trahanis: Citiți-o și veți vedea!
Jurnalist: Păi sunt vreo șase-șapte.
Trahanis: Exact câte scrie acolo!
Jurnalist: Apreciați și dvs. dreptul oricui de a-și pune niște întrebări?
Trahanis: Așa este!
Jurnalist: O întrebare ar fi: cum ați ajuns în posesia lor?
Trahanis: Cumpărându le!
Jurnalist: Cu ce bani?
Trahanis: Cu banii mei!
Jurnalist: Făcuți de unde, domnule?
Trahanis: Făcuți din muncă cinstită!
*(Moment hilar)*
Jurnalist: Ha-ha-ha
Trahanis: Ha-ha-ha
*(Jurnalistul și Trahanis se uită unul la celălalt cu vădită admirație)*
Jurnalist: Ați fost profesor.
Trahanis: Da, am fost și profesor!
Jurnalist: Uneori salariul de profesor abia le permite unora dintre cei ce lucrează în învățământ să trăiască de la o lună la alta
Trahanis: Da, este o mare problemă!
Jurnalist: Și atunci, înțelegeți-i și pe oamenii aceia, profesori, învățători, educatori, când se întreabă uitându-se la dumneavoastră: “Dom’ne, eu de ce n-am reușit ca prin muncă cinstită, ca domnu’ Trahanis, să am 7 case™?”
Trahanis: Ghinion™!
Jurnalist: Au ghinion?!
Trahanis: Eu am ghinion!
Jurnalist: Și ei ce au?
*(Moment de tăcere jenată. Personajele privesc în pământ. Se lasă cortina)*